ma rezum la a mima indiferenta






cateodata
poate doar o data
pe an

nemultumire 0.1

Azi a inceput ca o zi de marti. O dimineata depresiv/familiara presarata cu aceeasi indispozitie moderata. 20.11.07. era dimineata zilei in care acum 21 de ani incepeam timid sa exist.
ma trezisem cu o grava sete de nimic. Am baut ceaiul, am mancat biscuitii, mi-am anagramat numele si am asteptat sa ma fac mare, sa innot cu delfinii, sa traforez cu baietii, sa alerg cu elefantii si in general sa fac lucruri care conteaza.

insa nimic nu trece de “cum ar fi daca”.

Exceptand cele 1-2 intamplari socant-amuzate cu care toti suntem datori saptamanal network-ului social - fie ca ele se intampla real sau nu- in ecuatia unei zile intervin doar 4, maxim 5 variabile. 4-5 posibile desfasurari de situatii, 4-5 combinatii de persoane cu care intri in contact, 4-5 feluri in care iti inchei seara, 4-5 emotii puternice si tot atatea tipare comportamentale pe care le schimbi ca sosetele in functie de anotimp. Variabile, nu si variate. Cu alte cuvinte, daca nu schimbi IN TINE, pentru tine nimic nu se va schimba.


Incepusem sa experimentez indiferenta un pic mai mult decat e necesar.
Trebuia sa schimb ceva. Iar dintre toate lucrurile din jurul meu, EU imi eram cel mai la indemna. Gata sa-mi dau normalitatea pe absurd ca sa ma fac bine.
Am revenit in pat si m-am facut ca dorm pana la 1. Am inchis pisica in baie, am dat drumul la apa si am inceput cu numele. L-am repetat de atatea ori pana si-a pierdut sensul iar eu puteam la fel de bine sa vorbesc despre o morsa, o furculita sau un cui. Devenisem o silaba. In limba mea nu insemnam nimic. dar cine stie cate cuvinte nu ar putea exista fara mine.

Poate alta data.

Acum imi trebuie o foarfeca. Vreau sa imi scurtez constiinta. Sa-mi iau pierdut din memorie, sa-mi filez din aminitiri. Am decis totusi sa-mi las lungi ultimele minute. Cat pentru o tigara pe care o mestec si o sting intre dinti pentru ca nu mai am maini. Le-am dat jos.

O sa-mi pun altele. Le fac din hartie si le imbrac in material. O sa fie bine sau foarte rau.

ceea ce pana la urma e tot una.